AcasăComunitate

Comunitate

Îmbătrânirea ca persoană LGBTQ+: îngrijire, drepturi, sănătate și legături la vârsta a treia

Un ghid practic despre îmbătrânirea persoanelor LGBTQ+: ce întâmpină des persoanele queer și trans în vârstă, ce acte îi protejează pe partener și pe familia aleasă, cum găsești îngrijire și cămine respectuoase, cum rămâi în legătură și cum pot ajuta familia și îngrijitorii.

WhatsApp
Mai multe opțiuni
FacebookTelegramE-mail
Două căni de ceai, o pereche de ochelari de citit și o mică insignă curcubeu pe o masă de lemn lângă o fereastră însorită
Imagem: universe.gay

Să îmbătrânești ca persoană LGBTQ+ aduce aceleași bucurii și griji ca pentru oricine, plus câteva în plus. Mulți gay, lesbiene, bisexuali și oameni trans în vârstă au trăit vremuri în care iubirea lor era pedepsită de lege sau considerată boală. Mulți și-au pierdut prieteni din cauza SIDA. Mulți și-au construit familii din prieteni în locul familiilor de sânge sau alături de ele. La bătrânețe, această istorie poate apărea ca singurătate, frică de lipsă de respect la medic sau în cămin și goluri legale care îi lasă fără niciun cuvânt pe partener și pe familia aleasă.

Vestea bună este că multe lucruri se pot pregăti din timp și că există azi mai multe grupuri și servicii pentru persoanele LGBTQ+ în vârstă decât oricând. Ghidul acesta explică problemele frecvente, actele care te protejează pe tine și pe oamenii tăi, cum găsești îngrijire respectuoasă și cum rămâi în legătură cu ceilalți. E scris și pentru familii, prieteni și îngrijitori care vor să ajute.

O generație care a trecut prin multe

Persoanele LGBTQ+ în vârstă de azi au crescut într-o lume foarte diferită. Câteva date ajută să înțelegi de ce unele sunt prudente:

Când Ce s-a schimbat
1973 Asociația Americană de Psihiatrie a scos homosexualitatea de pe lista tulburărilor mintale.
Anii 1980 și 1990 Epidemia de SIDA a ucis foarte mulți bărbați gay și bisexuali și femei trans, mulți dintre ei tineri.
17 mai 1990 Organizația Mondială a Sănătății a votat scoaterea homosexualității din clasificarea bolilor. Azi e Ziua internațională împotriva homofobiei, bifobiei și transfobiei.
2001 În România a fost abrogat articolul 200 din Codul penal, care pedepsea relațiile între persoane de același sex.

Legile s-au schimbat în momente diferite în fiecare țară, iar în unele locuri încă nu s-au schimbat. O persoană care are azi 75 de ani poate să fi trăit jumătate din viață ascunzându-se. Ghidul nostru despre de ce există Pride spune mai mult despre această istorie.

Probleme frecvente la vârsta a treia

Nu toate persoanele LGBTQ+ în vârstă trec prin aceste probleme, dar ele apar des.

  • Traiul de unul singur și singurătatea. Persoanele LGBTQ+ în vârstă locuiesc mai des singure și au mai rar copii care să le ajute, potrivit SAGE, o organizație americană dedicată vârstnicilor LGBTQ+. Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ unul din patru vârstnici este izolat social, iar izolarea afectează sănătatea mintală și fizică.
  • Frica de lipsă de respect în îngrijire. Mulți se tem că medicii, îngrijitorii la domiciliu sau personalul din cămine îi vor judeca, își vor ignora partenerul sau vor refuza să folosească numele și pronumele corecte.
  • Întoarcerea în dulap. Unii oameni care au trăit deschis zeci de ani se ascund din nou când au nevoie de îngrijire, pentru că se simt vulnerabili.
  • Goluri legale. Fără actele potrivite, un partener cu care nu ești căsătorit sau un prieten apropiat poate să nu aibă dreptul să te viziteze la spital, să ia decizii medicale sau să moștenească. În țările în care cuplurile de același sex nu sunt recunoscute de lege, actele sunt și mai importante.
  • Banii. Unii vârstnici au fost discriminați ani la rând la locul de muncă sau nu au avut dreptul la pensie de urmaș pentru partenerul lor.
  • Istoricul de sănătate. Persoanele care trăiesc de zeci de ani cu HIV îmbătrânesc acum cu virusul, iar unele persoane trans în vârstă au nevoi de sănătate pe care nu toți medicii le cunosc.
  • Doliul. Să-ți pierzi partenerul e greu pentru oricine. Poate fi și mai greu când ceilalți n-au luat niciodată relația în serios.

Acte care te protejează pe tine și pe oamenii tăi

Acesta este cel mai practic pas pe care îl poți face și contează și mai mult când persoana cea mai apropiată nu îți este soț, soție sau rudă de sânge. Numele și regulile diferă de la o țară la alta, așa că cere sfatul unui notar, al unui avocat sau al unui serviciu de consiliere, dar uneltele principale sunt asemănătoare aproape peste tot.

  1. Un testament. Fără testament, legea dă adesea totul rudelor de sânge, chiar și celor cu care nu ai mai vorbit de ani de zile. Testamentul îți permite să-ți lași locuința, economiile și lucrurile partenerului, prietenilor sau cauzelor care contează pentru tine.
  2. O procură pentru bani și bunuri. Ea numește o persoană care îți poate gestiona conturile și plățile dacă tu nu mai poți.
  3. O persoană desemnată pentru informațiile medicale. Spune la spital și medicului de familie cine are voie să primească informații despre starea ta de sănătate. Întreabă ce alte împuterniciri sunt posibile în țara ta.
  4. Dorințele tale despre tratament la sfârșitul vieții. Scrie ce tratamente vrei sau nu vrei. Verifică dacă în țara ta un astfel de document este obligatoriu pentru medici; chiar dacă nu este, poate fi un ghid important.
  5. Contactele de urgență. Spune medicului și spitalului cine sunt oamenii tăi și pune asta în scris.
  6. Dorințele pentru înmormântare. Scrie cum vrei să fii amintit, ce nume să fie folosit și cine să fie prezent. Persoanele trans pot preciza clar ce nume și ce gen trebuie să apară.

Păstrează copiile într-un loc sigur și spune-le persoanelor implicate unde le găsesc. Revizuiește actele după schimbări mari, cum ar fi o despărțire, o mutare sau un deces.

Cum găsești îngrijire medicală respectuoasă

Meriți îngrijire care te vede întreg.

  • Întreabă în jur. Grupurile LGBTQ+ locale, organizațiile care lucrează cu HIV și comunitățile online știu adesea ce medici sunt respectuoși.
  • Ia cu tine o persoană de sprijin la consultațiile importante, dacă te ajută să te simți în siguranță.
  • Spune ce contează. Poți spune „Acesta este partenerul meu” sau „Vă rog să folosiți acest nume”. Dacă nu te simți în siguranță, nu ești obligat să spui.
  • Fă analizele potrivite pentru corpul tău. Persoanele trans pot avea nevoie de controale pentru organe pe care încă le au, indiferent de gen.
  • Persoanele care trăiesc de mult cu HIV pot întreba despre inimă, oase, memorie și sănătate mintală, care cer mai multă atenție odată cu vârsta.
  • Sănătatea mintală contează. Depresia la bătrânețe e frecventă și se poate trata. Nu e „doar vârsta”.

Îngrijirea acasă și căminele pentru vârstnici

Dacă ai nevoie de ajutor acasă sau alegi un cămin, aceste întrebări te ajută să vezi cât de sigur va fi locul:

Întrebare De ce contează
Aveți o regulă scrisă împotriva discriminării, inclusiv pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen? Arată că locul s-a gândit la asta și îți dă ceva la care să faci trimitere.
Personalul a fost instruit despre rezidenții LGBTQ+? Instruirea scade riscul de remarci jignitoare și de greșeli.
Partenerul meu poate veni liber, poate rămâne peste noapte sau putem împărți camera? Cuplurile trebuie tratate ca orice alt cuplu.
Îmi veți folosi numele și pronumele, inclusiv în dosare? Respectul pentru identitate nu trebuie să se oprească atunci când cineva are nevoie de îngrijire, nici în cazul demenței.
Mai sunt aici rezidenți LGBTQ+ sau activități pentru ei? Să nu fii singurul face o mare diferență.

Dacă ceva nu merge bine, notează ce s-a întâmplat și când și folosește procedura de reclamații. În România, în caz de discriminare, poți face plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Cum rămâi în legătură cu ceilalți

Singurătatea nu e un eșec personal. Vine adesea din pierderea prietenilor, dintr-o mutare sau din probleme de sănătate. Pașii mici ajută:

  • Intră într-un grup pentru persoane LGBTQ+ în vârstă. În multe orașe există cluburi, coruri, grupuri de plimbare, întâlniri la o cafea sau voluntari care vizitează ori sună regulat.
  • Amestecă generațiile. Unele proiecte aduc împreună oameni queer în vârstă și tineri ca să-și spună poveștile. Tinerii prețuiesc adesea mult să afle cum era viața înainte.
  • Folosește internetul în ritmul tău. Apelurile video și comunitățile LGBTQ+ online moderate te ajută să păstrezi legătura. Cere-i unui prieten sau bibliotecii să te ajute să le configurezi.
  • Fă voluntariat. Să ajuți la un eveniment Pride, la o linie de sprijin sau într-o asociație locală îți dă un rost și noi cunoștințe.
  • Ai grijă de familia ta aleasă. Ghidul nostru despre cum îți construiești o familie aleasă are idei ca legăturile să rămână puternice.
  • Dacă locuiești departe de un oraș mare, ghidul nostru despre cum îți faci prieteni queer într-un oraș mic are sfaturi bune la orice vârstă.

Coming out mai târziu în viață

Unii oameni fac coming out la 60, 70 de ani sau mai târziu, după o căsnicie, după ce copiii au crescut sau după moartea soțului sau a soției. Nu e niciodată prea târziu. Un coming out târziu poate aduce ușurare și relații noi, dar și griji despre cum vor reacționa copiii adulți sau prietenii vechi. Ghidurile noastre despre coming out în felul tău și despre întrebările despre sexualitatea sau genul tău sunt pentru orice vârstă.

Pentru familii, prieteni și îngrijitori

Dacă îți pasă de o persoană LGBTQ+ în vârstă, poți ajuta mult:

  • Tratează-i partenerul și familia aleasă ca pe familie. Invită-i, informează-i și implică-i în decizii atunci când persoana vrea asta.
  • Folosește numele și pronumele corecte, inclusiv când vorbești cu medicii și personalul.
  • Nu presupune că este heterosexuală sau cisgen. Pune întrebări deschise, cum ar fi „Este cineva special în viața ta?”
  • Ajută cu actele dacă ți se cere și respectă alegerile ei, chiar dacă tu ai alege altfel.
  • Ia atitudine dacă vezi lipsă de respect la medic sau într-un cămin.
  • Ascultă-i poveștile. Multe persoane LGBTQ+ în vârstă poartă amintiri despre care aproape nimeni nu le-a întrebat.

Pe scurt

  • Multe persoane LGBTQ+ în vârstă au trăit persecuția, stigmatul și epidemia de SIDA, iar această istorie le marchează bătrânețea.
  • Traiul de unul singur, singurătatea, frica de lipsă de respect în îngrijire și golurile legale sunt probleme frecvente.
  • Testamentul, procurile și dorințele scrise despre tratament îi protejează pe partener și pe familia aleasă.
  • Există îngrijire medicală și cămine respectuoase; întrebările potrivite te ajută să le găsești.
  • Grupurile, voluntariatul, legătura online și familia aleasă ajută împotriva singurătății.
  • Nu e niciodată prea târziu pentru coming out sau pentru legături noi.

Să îmbătrânești ca persoană LGBTQ+ poate fi o perioadă de mândrie, libertate și prietenii adânci. Când plănuiești din timp, ai mai mult control asupra anilor care vin.

Surse

WhatsApp
Mai multe opțiuni
FacebookTelegramE-mail